◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.05.2024

ECOTIC și UZPR lansează concursul „Jurnalism pentru un mediu curat”

ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România lansează concursul „Jurnalism pentru un mediu curat”, dedicat jurnaliștilor și oamenilor de presă din Romania.
Concursul se desfășoară pe o perioadă de 4 luni, timp în care jurnaliștii pot realiza și înscrie materiale de presă.
Obiectivul acestui concurs este susținerea și dezvoltarea jurnalismului de mediu în România și informarea corectă a publicului privind temele legate de protecția

CITEȘTE MAI MULT »

Folk și poezie, la Slatina.
O (altfel de) pledoarie pentru jurnalism

La început de mai, Slatina își primește vizitatorii cu soare și flori. Pe bulevardul central pot fi admirate imense jardiniere cu aranjamente de sezon, cum nu (mai) vezi în capitală, la concurență cu parcurile și scuarurile înverzite, trase parcă la linie. Să fie vorba despre alegerile care bat la ușă? Nu prea pare, mai ales că lipsesc panourile electorale agresive și nu vezi chipurile cunoscute de politicieni, expuse pe clădiri întregi. Discreție provincială, sau simplă normalitate? Oricum, e plăcut și stenic să vizitezi un astfel de oraș înflorit. Doar pe geamul Bibliotecii Județene „Ion Minulescu” văd două afișe mărunte: unul anunță   Festivalul de Muzică Folk și Poezie „Alutus `22”, ediția a III-a, celălalt o reuniune literar-muzicală a Grupului „Insurgenții”, trupa de poezie, muzică și artă Poezia 9/sau Poezia Vie, condusă de poetul și gazetarul Adrian Suciu. Pe afiș, nume importante ale folkului și poeziei actuale, deci merită văzuți. Înăuntru, sala plină, mai ales cu tineri, dar și cu mulți ziariști și scriitori locali, chiar și câțiva „capitaliști”, semn că la Slatina poezia e „vie”, iar folkul încă mai atrage publicul, cu acordurile muzicale când mai suave, când mai răzvrătite, cum stă bine unei muzici, și ea „tânără”, la origine. Mai trebuie precizat că ambele manifestări sunt organizate de Centrul Județean de Cultură și Artă Olt (director, scriitorul și gazetarul Vivi Viorel Pintea), în parteneriat cu Filiala Olt „Pan M. Vizirescu”, a UZPR, și Filiala de Presă Culturală, de la București, și, evident, Biblioteca Judeteană. Așadar, mă aștept la două zile de muzică și poezie, ambele „tinere”, după afiș, dar și mai „tinere”, judecând după publicul din sală.
În deschidere, „Insurgenții”, cu un „altfel” de mesaj literar și cultural, cum nu a mai cunoscut viața noastră muzicală și artistică de multă vreme. Inspirat, Adrian Suciu vrăjește și încântă. Are cuvintele la el, cum se spune, și știe să le vorbească tinerilor. Noncorformist, surprinzător, avântat și boem, el pledează pentru cultivarea limbii române, „scris și citit”, și oferă publicului câteva eșantioane de lirică modernă, sau „tânără, sau și una și alta. Pe rând, recită poeții Nicoleta Crăete, Corneliu Rodean, Corina Dașoveanu, Nicolaie Tony Dincă, Tic Petroșel (un muzician mereu surprinzător, de data asta ca autor liric, cu o poezie în stil clasic, rostită teatral și ambientată țipător, anume pentru a semnala noutatea), și craioveanul Paul Aretzu, un poet din generația matură, care încercă să convingă audiența că poezia nu e nici tânără și nici îndrăzneață, ci e doar poezie, sau nu e!  Precaut, pentru a spori efectul dramatic, Adrian Suciu a trimis-o să recite în locul lui pe frumoasa actriță Cristin ART, iar rezultatul e garantat. Poeții „însurgenți” nu sunt doar „frumoși și tineri”, ci chiar profesioniști. Marea surpriză a fost însă intervenția, vorbită și cântată a cantautorului Dan Vană, un veteran al muzicii folk, el însuși organizator de tabere și festivaluri de profil, și deloc neobișnuit, jurnalist profesionist, membru al Filialei Dolj, în calitate de realizator de emisiuni radio. După ce a făcut, mai ales pentru elevii din sală, cuvenita disticție, nu doar de natură

CITEȘTE MAI MULT »

Serata „Eminescu, jurnalistul”
– UZPR a lunii lui Florar

Joi, 16 mai 2024, la ora 17.00, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” (Strada J.L. Calderon, nr 39, București, sector 2) va avea loc Serata „Eminescu, jurnalistul” – UZPR. Programul conține: rubrica lui Nicolae VASILE, „Așa grăit-a Eminescu…” și două disertații: „Eminescu și Polonia”, susținută de prof. Nicolae MAREȘ și „Actualitatea lui Eminescu”, prezentată de prof. Tudor NEDELCEA. Momentul artistic „Să ne trăiești, CARAGIALE!” este însuflețit de actorii Teatrului NostruM: Mariana ANGHEL, Daniela BĂDESCU, Marilena CARAGHIAUR, Doina GHIȚESCU, Marius IONESCU, Ion LORINCZI, Ioan NECULA, Daniel NEGUȚ, Daniela POPA, Sava REGĂȚEANU, Cornelia SUHAN și Marin VOICAN. La pian: Corina VLAD DIACONESCU. Scenografia: Beatrice Lianda DINU. Coordonator teatru: Rodica SUBȚIRELU. Director artistic: Claudia MOTEA.

Libertatea și pluralismul presei în multe țări ale UE, „periculos de aproape de punctul de rupere”

Raportul 2024 privind libertatea presei, elaborat de de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa, cu sediul la Berlin, relevă faptul că libertatea și pluralismul presei în multe țări UE sunt „periculos de aproape de punctul de rupere” și, în unele cazuri, trebuie refăcute aproape pe deplin. Pe baza datelor și a contribuțiilor a 37 de organizații membre și partenere din 19 țări, raportul acoperă trei domenii principale: libertatea și pluralismul presei, siguranța și protecția jurnaliștilor și libertatea de exprimare și de informare.

Toate mijloacele de intimidare a jurnaliștilor, puse în practică
Potrivit documentului citat de BalkanInsight, tendințele observate în raportul de anul trecut – concentrarea puternică a proprietății mass-media, reguli insuficiente de transparență a proprietății, amenințări la adresa independenței și finanțelor mass-media din serviciul public, cazuri larg răspândite de amenințări, intimidare și violență împotriva jurnaliștilor și restricții privind libertatea de exprimare și acces la informare – au continuat în 2023.
Având în vedere tiparul conform căruia acolo unde statul de drept se erodează, la fel este și libertatea presei, nu este surprinzător faptul că statele membre din Europa Centrală și de Est sunt prezente în raport. Concentrarea proprietății mass-media este mare în Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia. În Grecia, Ungaria și România, cheltuielile politice pentru publicitatea media sunt mari și sunt direcționate în mod disproporționat către mass-media prietenoasă cu guvernele. Radiodifuzorii publici rămân sub control guvernamental în Ungaria, se așteaptă să ajungă în curând sub control guvernamental în Slovacia și se află

CITEȘTE MAI MULT »
Omagiu decanilor de vârstă ai presei românești, membri ai UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România aduce un omagiu colegilor de breasă care au fost și rămân piloni fundamentali ai jurnalismului românesc contemporan, profesionști de top care și-au dedicat întreaga viață adevărului și uneia dintre cele mai frumoase profesii.

Generațiile tinere de jurnaliști le datorează decanilor de vârstă ai presei din România repere majore, vădite prin exemplu propriu – curaj, demnitate, îndrăzneală, vocație, pasiune, dedicare totală pentru oameni și comunități.

Celor care au slujit întotdeauna greaua și nobila misiune de a informa opinia publică, UZPR le face o reverență, cu deplină considerație, le dorește sănătate și seninătatea datoriei împlinite.

Sorin Stanciu
Președinte al UZPR

CITEȘTE MAI MULT »

Noul Statut:
de ce este necesar?

Noul Statut al UZPR a fost votat cu o largă majoritate, ceea ce dovedeste că mulți, cei mai mulți dintre colegii noștri au înțeles că există o mare dorință de schimbare, de aducere la zi a unor principii, reguli etc. care să ne permită să ne dezvoltăm ca o importantă uniune de creație și utilitate publică.
A fost o muncă de durată – întinsă pe câteva luni – o

CITEȘTE MAI MULT »